Sunt ale mele?



Cate amintiri ciudate!
Chiar sunt toate ale mele?
Atatea chipuri incordate...
Atatia ochi ca de margele...

Azi nu as mai recunoaste
Nici o singura pereche
Nici glasul nu le-as mai cunoaste,
De mi-ar sopti ceva-n ureche.

Chipul lor ca si o stana
Nu mi-ar putea fi cunoscut
Si nu as mai gasi vreo rana
Ce au sapat-o ei in trecut.

Cate amintiri bizare!
Poate sunt dintr-un roman...
Eu le privesc, dar nu sunt clare
Este trist, dar... este tot ce am...
:N-an-mar:

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Autograf anonim

Eu cred ca iubirea...

Recapitulare